Metoda Jadam

O metoda alternativă de reciclare organică pentru a înlocui substanțele chimice din agricultură, viticultură, horticultură, silvicultură, sol. 

play

Metoda Jadam utilizează resurse naturale precum cartofi, zahăr, apă și alte materiale vegetale pentru a produce îngrășăminte și tratamente, evitând astfel utilizarea chimicalelor sau substanțelor sintetice.

Metoda Jadam este un sistem agricol dezvoltat de maestrul coreean Han-Kyu Cho, care se bazează pe principiile naturale și sustenabile pentru a produce îngrășăminte și tratamente pentru plante.

Voi prezenta în cele ce urmează o rețetă pentru prepararea a 100 litri de soluție Jadam. 

Necesar preparare lichidului Jadam: un butoi cu capac de 100 litri (închis la culoare), 10 kilograme cartofi, 1 kilogram de zahar, 2/3 ca volum material vegetal, compost sau vermicompost (1l sau 0,5 l) și apă fără clor.

Ingrediente metoda Jadam

Cartofi: Aceștia servesc ca sursă de carbohidrați pentru fermentație. (Optează pentru cartofi proaspeți și sănătoși, fără semne de putrezire sau deteriorare.)

Zahăr: Este necesar pentru a alimenta procesul de fermentație. (Folosește zahăr alb simplu, fără adaosuri sau îndulcitori artificiali. Acesta furnizează carbohidrații necesari pentru fermentație.)

Material vegetal: Metoda Jadam se bazează pe principiile naturale și utilizează diverse resurse organice pentru a crea soluții nutritive și terapeutice pentru plante. Folosește ierburi, buruieni, frunze și alte materiale verzi (acestea sunt bogate în azot).

Compost/vermicompost: se poate adăuga un litru de compost sau 500 ml de vermicompost pentru inocularea lichidului Jadam cu microorganisme.

Apă: Folosită ca solvent și pentru a crea mediul de fermentație. (Folosiți apă de ploaie, fântână sau stătută, nu cu clor/de la robinet – dacă folosiți apă din rețea, cu clor, umpleți un recipient și așteptați cel puțin 24 de ore înainte de folosire.)

Instrucțiuni

Este important să ajustezi cantitatea de cartofi în funcție de dimensiunea butoiului și de cantitatea de îngrășământ pe care dorești să o produci. De asemenea, este recomandat să ai grijă să nu supra-aglomerezi butoiul, deoarece cartofii au nevoie de spațiu pentru a fermenta în mod corespunzător.

Curățarea și pregătirea cartofilor: Spală și curăță cartofii, apoi taie-i în bucăți mici pentru a facilita procesul de fermentație și a elibera substanțele nutritive în apă.

Pregătirea materialului vegetal: se mărunțește pe cât posibil pentru a ușura procesul de fermentație.

Fermentarea cartofilor și a materialului vegetal: Pune bucățile de cartofi în recipient și materialul vegetal apoi adaugă apă suficientă pentru a acoperi. În cele din urmă, adaugă zahăr, aproximativ 1/10 din greutatea cartofilor.

Fermentația: Acoperă recipientul cu un capac și lasă-l într-un loc întunecat și cald (cu o temperatură ideală de fermentație între 20-30°C ) timp de aproximativ 2 săptămâni. 

Agită recipientul din când în când pentru a asigura o fermentație uniformă. Amestecă lichidul din recipient din când în când pentru a asigura o fermentație uniformă și pentru a preveni formarea de mucegai sau alte contaminări.

Filtrarea: După ce a trecut perioada de fermentație, filtrează lichidul. Folosește un filtru fin sau o sită pentru a îndepărta bucățile de cartofi și alte particule solide din lichidul fermentat.

Stocare: Îngrășământul Jadam este acum gata de utilizare. Poate fi păstrat într-un recipient sigilat într-un loc răcoros și întunecat pentru a prelungi durata de viață și a menține calitatea.

Utilizare metoda Jadam

Diluează îngrășământul Jadam în apă înainte de aplicare 1/10 (un litru de soluție Jadam la 10 litri de apă – fără clor). Cantitatea de diluție poate varia în funcție de nevoile specifice ale plantelor și etapa de creștere.

Folosește îngrășământul diluat ca o soluție de udare pentru a hrăni plantele. Folosește o metodă de udare sau pulverizare pentru a aplica îngrășământul diluat în mod uniform pe suprafața plantelor sau solului.

Este important să respecți proporțiile și să ai grijă să păstrezi condițiile optime de fermentare pentru a obține un îngrășământ de calitate. De asemenea, îți recomand să te documentezi suplimentar pe marginea acestei metode.

Observă răspunsul plantelor la îngrășământ și ajustează dozajul și frecvența aplicării în funcție de necesități.

Respectând aceste sfaturi și procedând cu atenție și grijă, vei obține îngrășământul Jadam de calitate superioară, care va susține sănătatea și creșterea plantelor în mod natural și sustenabil.

Prin utilizarea diverselor materiale vegetale în metoda Jadam, poți să-ți personalizezi și să-ți optimizezi practicile agricole în funcție de nevoile și condițiile specifice ale grădinii sau culturilor tale. 

În concluzie

Metoda Jadam reprezintă o abordare inovatoare și sustenabilă în agricultură, care se bazează pe principii naturale și utilizarea resurselor organice pentru a produce îngrășăminte și tratamente pentru plante. Acest sistem promovează sănătatea solului, creșterea plantelor și protecția mediului într-un mod ecologic și responsabil.

Rețeta

1/10 10% cartofi fierți

1/100 1% zahăr

2/3 60% material vegetal

1/100 1% compost sau 0,5/100 0,5% vermicompost

Apa fără clor să acopere conținutul

Dacă găsești utile aceste articole de blog despre natură și dorești să susți, te invit să distribui conținutul și să urmărești mai multe articole în secțiunea de blog apăsând aici .

Dr. Ing. Laurențiu URECHESCU
Horticultură, USAMV București

facebook.com/reciclare.organica

Ți-a plăcut articolul? Ajută-ne un cu share!

3 comentarii

  1. Buna ziua! Ne-am luat o casuta cu 1000mp de teren. Dar solul este argilos, greu si satenii nu au gradini, doar livezi chinuite de meri si peri. La 2 km este exploatare de argila ceramica…
    Ne-am pus in gand sa fertilizam solul.
    Am citit atatea informatii, ca ne-am incurcat in variante, cu var, cu nisip, cu pamant de padure…
    O varianta cu resursele locului nu exista? Am buruieni si resturi de lemnoase berechet. Ma pot folosi de ele?

    Multumiri anticipate pentru raspunsuri!

    • Bună ziua! Felicitări pentru noul început. Un vis frumos, chiar dacă solul pare o provocare la început.

      Faptul că solul este argilos și greu nu e un capăt de lume – ba chiar poate deveni un avantaj pe termen lung, dacă îl îmbunătățiți treptat. Argila are o capacitate mare de reținere a apei și a nutrienților, trebuie doar „aerisită” și activată biologic.

      Da, există variante cu resurse locale! Cu gidarea corespunzătoare buruienile și resturi lemnoase pot deveni resurse penru sol și plante.
      Eu personal aș evita varul și nisipul în faza inițială, mai ales în cantități mari – pot dezechilibra solul și nu hrănesc viața din el. Mai degrabă începeți cu pași mici, vii, biologici.

      Pentru mai multe detalii vă îndrum către următorul link.
      https://www.reciclareorganica.ro/consultanta-sol/

Adaugă un comentariu