Compostarea (11)

Ce este compostarea?

Compostarea este un proces natural de descompunere a materialelor organice sub acțiunea microorganismelor, a bacteriilor și a altor organisme într-un mediu umed și aerat. Rezultatul acestui proces este obținerea compostului, care este un îngrășământ organic bogat în substanțe nutritive și care îmbunătățește structura solului.

Recomand citirea cu sunete din natură (dați play)

Procesul de compostare începe atunci când materiale organice, cum ar fi resturile de bucătărie, frunzele, iarba tăiată, paiele sau alte deșeuri vegetale, sunt adunate într-un loc specific, cum ar fi un compostor. Aceste materiale se descompun sub acțiunea bacteriilor care transformă substanțele organice în humus, un material bogat în substanțe nutritive.

Compostarea are mai multe beneficii, printre care:

Îmbunătățirea calității solului: Compostul adaugă substanțe nutritive solului și îmbunătățește structura acestuia, facilitând reținerea apei și creșterea plantelor.

Reducerea deșeurilor: Compostarea contribuie la reducerea cantității de deșeuri organice care ajung la depozitele de gunoi, contribuind la diminuarea impactului asupra mediului înconjurător.

Reducerea necesității de îngrășăminte chimice: Utilizarea compostului ca îngrășământ organic poate reduce dependența de îngrășămintele chimice, contribuind la un mediu mai sănătos și mai sustenabil.

Menținerea biodiversității solului: Procesul de compostare susține activitatea microorganismelor benefice din sol, contribuind la menținerea biodiversității solului.

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră: Compostarea corespunzătoare poate contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, deoarece descompunerea materialelor organice în condiții anaerobe (fără oxigen) poate duce la emisiile de metan, un gaz cu efect de seră puternic.

Este important să se respecte anumite principii în procesul de compostare pentru a asigura un rezultat eficient și pentru a evita problemele precum mirosurile neplăcute sau dezvoltarea de organisme nedorite.

Câte feluri de compostare există?

Există mai multe tehnici și metode de compostare, iar alegerea unei anumite metode depinde de spațiul disponibil, timpul și resursele disponibile, precum și de preferințele individuale. Iată câteva dintre cele mai comune tipuri de compostare:

Compostarea la nivel de grădină sau curte:

Compostor tradițional: Un recipient închis sau deschis, în care se adună resturile organice pentru a se descompune.

Compostor în șanț: Un șanț săpat în pământ în care se depun deșeurile organice.

Compostarea la nivel de apartament sau locuință:

Compostor de apartament: Un recipient special proiectat pentru a se potrivi într-un spațiu restrâns, în care se pot composta resturile de bucătărie. Se poate folosi un sistem de vermicompostare (compostare cu râme de compost) sau un compostor electric. 

Compostarea cu viermi (vermicompostarea):

Vermicompostor: Un sistem în care viermii de compost (cum ar fi viermii Roșu de California – cumpărați de aici) sunt utilizați pentru a accelera procesul de descompunere a deșeurilor organice.

Compostarea în straturi înalte (lasagna):

Metoda lasagna: Stratificarea materialelor organice și a materialelor uscate în straturi alternative, similar cu construirea unei „lasagna” de compost.

Compostarea în gropi:

Groapa de compost: Se sapa o groapă în pământ pentru a depozita resturile organice, accelerând astfel procesul de descompunere.

Compostarea cu aerare forțată:

Compostarea aerată: Utilizarea unui sistem care permite o mai bună circulație a aerului prin compost, accelerând descompunerea materialelor organice.

Compostarea în vid:

Compostarea anaerobă în vid: O metodă care utilizează recipiente etanșe pentru a facilita descompunerea materialelor organice fără prezența oxigenului.

Compostarea în saci sau containere flexibile:

Compostarea în saci: Materialele organice sunt plasate în saci speciali pentru compostare, iar procesul are loc într-un spațiu mai restrâns.

Compostarea comunitară:

    Compostarea comunitară reprezintă un proces prin care un grup de persoane (vecini, membri ai unei comunități, locatari ai unui bloc de apartamente etc.) colaborează pentru a transforma deșeurile organice în compost.

    Compostarea comunitară nu doar că promovează sustenabilitatea, ci și întărește legăturile dintre membrii comunității, oferindu-le ocazia de a colabora pentru un scop comun benefic pentru mediul înconjurător.

    Este important să alegeți o metodă care se potrivește nevoilor și condițiilor dumneavoastră specifice, și să respectați principiile de bază ale compostării pentru a obține un compost de calitate. 

    Sfaturi și recomandări

    Echilibrarea materialelor: Alternați straturile de deșeuri verzi (bogate în azot) cu cele maro (bogate în carbon) pentru a asigura o compostare eficientă.

    Evitarea deșeurilor nerecomandate: Nu adăugați carne, produse lactate, grăsimi sau deșeuri animale pentru a evita atragerea dăunătorilor și apariția mirosurilor neplăcute.

    Comunicare și implicare: Mențineți o comunicare deschisă cu membrii comunității și încurajați-i să se implice activ în proiect.

    Pentru consultanță compostare și vermicompostare apăsați aici.

    Ce facem cu compostul?

    Compostul obținut din procesul de compostare poate fi folosit în diverse moduri pentru a îmbunătăți solul și pentru a susține creșterea plantelor. Iată câteva modalități în care puteți utiliza compostul:

    Îngrășământ pentru grădină:

    Amestecați compostul cu solul din grădină pentru a îmbunătăți textura și structura solului.

    Compostul furnizează nutrienți esențiali plantelor și stimulează dezvoltarea rădăcinilor.

    Îngrășământ pentru plantele de interior:

    Adăugați compost în amestecul pentru ghivece pentru a oferi plantei nutrienții necesari.

    Îngrășământ pentru gazon:

    Răspândiți un strat subțire de compost pe suprafața gazonului pentru a îmbunătăți fertilitatea și structura solului.

    Ameliorarea solurilor sărace:

    Utilizați compostul pentru a îmbunătăți solurile sărace în nutrienți, cum ar fi solurile argiloase sau nisipoase.

    Mulcirea:

    Aplicați compostul ca strat de mulci în jurul plantelor pentru a reduce evaporarea apei, pentru a preveni creșterea buruienilor și pentru a păstra solul la o temperatură mai constantă.

    Compost lichid (ceai de compost):

    Puteți face un „ceai de compost” prin infuzarea compostului în apă. Apoi, utilizați lichidul rezultat ca îngrășământ lichid pentru plante.

    Îmbunătățirea substratelor pentru ghivece sau jardiniere:

    Adăugați compost la substratul utilizat pentru plantele crescute în ghivece sau jardiniere pentru a îmbunătăți retentia apei și a furniza nutrienți.

    Ameliorarea solului pentru culturile agricole:

    Agricultorii pot aplica compost în câmpurile agricole pentru a îmbunătăți calitatea solului și pentru a reduce dependența de îngrășămintele chimice.

    Compost pentru plantele de roșii, ardei sau alte legume:

    Legumele, în special cele care au nevoie de un sol bogat în substanțe nutritive, beneficiază de aportul de compost în sol.

    Este important să utilizați un compost corespunzător matur și să îl aplicați în cantități potrivite, având în vedere cerințele specifice ale plantelor pe care le cultivați. Compostul poate fi o resursă valoroasă pentru grădina dumneavoastră și poate contribui la un mediu de creștere sănătos pentru plante.

    O distribuire = o mulțumire

    Drd. Ing. Laurențiu URECHESCU
    Horticultură, USAMV București

    facebook.com/reciclare.organica

    Ți-a plăcut articolul? Ajută-ne un cu share!

    Adaugă un comentariu