Design experimental pentru o plantație de căpșuni (45)

Rugby Club Grivița împreună cu Părinți de Cireșari și Reciclare Organică plantează Căpșunile Comunitare pe Baza Sportivă Grivița din Capitală 

play

A.    Caracteristici generale ale căpșunului

Tip de plantă: Perenă, stoloniferă (se înmulțește prin stoloni).
Sistem radicular: Superficial, sensibil la secetă.
Frunze: Compuse, trifoliate, cu margini zimțate.
Flori: Albe, hermafrodite, polenizate de albine.
Fructe: Tehnic vorbind, căpșuna nu este un fruct adevărat, ci un pseudofruct (un receptacul cărnos cu semințe mici la suprafață).

B.    Condiții optime de creștere

Lumină: Preferă soarele direct pentru o producție maximă.
Sol: Fertil, bine drenat, ușor acid (pH 5,5 – 6,5).
Udare: Regulată, mai ales în perioada de înflorire și fructificare.
Temperatură optimă: 18 – 25°C (rezistă la ger dacă e protejată).

C.    Ciclul de viață

• Primăvara: Creștere activă, înflorire, începutul fructificării.
• Vara: Recoltare, formare de stoloni.
• Toamna: Încetinirea creșterii, acumulare de rezerve.
• Iarna: Intră în repaus vegetativ, necesită protecție împotriva înghețului.

D.    Design experimental pentru o plantație de căpșuni (4 x 8 m)

1. Configurația plantării

• Suprafață totală: 4 m x 8 m = 32 m²
• Distanța între plante: 30 cm
• Distanța între rânduri: 40-50 cm (pentru a permite aerisirea și accesul ușor)
• Numărul total estimat de plante:
  • Pe un rând de 8 m → la interval de 0,30 m = 25 stoloni
  • Număr de rânduri  4 
  • Număr total de stoloni → 100 plante

2. Schiță a distribuției plantelor și potecilor

🔹🔹🔹🔹🔹🔹🔹🔹🔹🔹 🔹🔹🔹🔹🔹🔹🔹🔹🔹🔹🔹🔹🔹🔹🔹 (Rând 1) 

➖➖➖➖➖➖➖➖➖➖➖➖➖➖➖➖➖➖➖➖ ➖➖➖ ➖➖(Potecă 40-50 cm)  

🔹🔹🔹🔹🔹🔹🔹🔹🔹🔹 🔹🔹🔹🔹🔹🔹🔹🔹🔹🔹🔹🔹🔹🔹🔹 (Rând 2) 

➖➖➖➖➖➖➖➖➖➖➖➖➖➖➖➖➖➖➖➖ ➖➖➖ ➖➖(Potecă 40-50 cm)  

🔹🔹🔹🔹🔹🔹🔹🔹🔹🔹 🔹🔹🔹🔹🔹🔹🔹🔹🔹🔹 🔹🔹🔹🔹🔹 (Rând 3) 

➖➖➖➖➖➖➖➖➖➖➖➖➖➖➖➖➖➖➖➖ ➖➖➖ ➖➖(Potecă 40-50 cm)  

🔹🔹🔹🔹🔹🔹🔹🔹🔹🔹 🔹🔹🔹🔹🔹🔹🔹🔹🔹🔹🔹🔹🔹🔹🔹 (Rând 4) 

🔹 = Căpșuni
➖ = Poteci

3. Necesitatea foliei de mulcire și beneficia

Reducerea evaporării apei – Menține umiditatea și reduce frecvența udărilor.
Împiedicarea creșterii buruienilor – Concurența buruienilor pentru nutrienți afectează dezvoltarea căpșunilor.
Menținerea curată a fructelor – Evită contactul direct cu solul, prevenind putrezirea.
Îmbunătățirea temperaturii solului – Stimulează creșterea rapidă și uniformă.

• Folia se aplică doar pe rândurile cu căpșuni, lăsând potecile libere.
• Alternativa bio, potecile pot fi acoperite cu paie, scoarță de copac sau pietriș, prevenind formarea noroiului.

Material recomandat

• Folie de mulcire neagră perforată (cu orificii la 30 cm)
• Capse de prindere pentru folia de mulcire (din 50 în 50 de cm)

4. Elemente suplimentare pentru optimizarea creșterii

• Vermicompost/compost în gropițe (100-200 ml/plăntuță).
• Mulci din paie dacă nu se folosește folie.

5. Udarea inițială a stolonilor

• Înainte de plantare – Se udă bine solul (5-10 L/m²) pentru a asigura o bună prindere.
• După plantare – Se udă fiecare stolon cu 200-300 ml apă imediat după fixarea în sol.
• Următoarele 7-10 zile – Se menține o umiditate constantă, cu 2-3 L/m² la fiecare 2 zile, mai ales dacă temperaturile sunt ridicate.
• După prindere (≈2 săptămâni) – Se reduce udarea la 5 L/m² pe săptămână, în funcție de precipitații.

Sistem recomandat: picurare pentru eficiență maximă.

E.    Calendar de udare pentru căpșuni (martie – iunie)

• Estimare producție căpșuni (primul an)

Producție medie/stolon în primul an: 200 g
Număr total de stoloni: 100

Calcul producție totală

• Minim estimat: 100 stoloni × 0,15 kg = 15 kg căpșuni
• Estimare medie: 100 stoloni x 0,2 kg = 20 kg căpșuni
• Maxim estimat: 100 stoloni × 0,3 kg = 30 kg căpșuni

Deci, te poți aștepta la 15 – 30 kg de căpșuni în primul an, în funcție de îngrijire și condițiile de creștere.

Factori care pot îmbunătăți producția

• Folosirea vermicompostului la plantare și fertilizări regulate cu compost sau vermicompost.
• Udare constantă, mai ales în perioada de formare a fructelor.
• Protejarea plantelor de boli și dăunători.
• Îndepărtarea primelor 2 flori, pentru ca energia plantei să fie direcționată spre formarea rădăcinilor.
• Îndepărtarea stolonilor noi, pentru ca energia plantei să fie direcționată spre fructificare.
• Bolile căpșunului

Căpșunile pot fi afectate de diverse boli, cauzate în principal de fungi, bacterii și viruși. Prevenirea este cheia pentru o plantație sănătoasă!

1. Boli fungice (Cele mai frecvente)

Putregaiul cenușiu (Botrytis cinerea)

Simptome: Fructele se acoperă cu un strat de mucegai cenușiu, în special pe vreme umedă.
Prevenire și combatere

• Evită udarea pe frunze și fructe (udare la rădăcină).
• Asigură o bună aerisire între plante.
• Aplică tratamente bio: Jadam sau ceai de compost.
• În cazuri grave, se pot folosi fungicide pe bază de cupru.

Făinarea căpșunului (Podosphaera aphanis)

Simptome: Frunze acoperite cu un strat albicios, fructe deformate și cu gust fad.
Prevenire și combatere

• Alege soiuri rezistente.
• Aplică tratamente cu lapte diluat (1:10 cu apă) sau cu bicarbonat de sodiu (1 linguriță/litru apă).
• Asigură rotația culturilor.

Pătarea albă și pătarea brună a frunzelor

Simptome: Pete mici, roșcate sau maronii pe frunze, care se usucă treptat.
Prevenire și combatere

• Evită densitatea mare a plantelor.
• Aplică tratamente cu sulf sau macerat de usturoi.
• Înlătură frunzele afectate.

Boli bacteriene

Arsura bacteriană a căpșunului (Xanthomonas fragariae)

Simptome: Pete translucide pe frunze, care devin maronii și se usucă.
Prevenire și combatere

• Folosește stoloni sănătoși.
• Evită udarea excesivă.
• Aplică tratamente cu zeamă bordeleză (în afara perioadei de înflorire).

3. Boli virale

Mozaicul căpșunului

Simptome: Frunze cu pete galbene și creștere încetinită.
Prevenire și combatere

• Folosește stoloni certificați și sănătoși.
• Controlează insectele transmițătoare (afide).
• Nu există tratament curativ – se elimină plantele afectate.

4. Dăunători importanți

Afidele → Transmit viruși → Combatere: macerat de urzică, insecticid bio pe bază de ulei de neem.
Acarienii → Deformează frunzele → Combatere: tratament cu săpun potasic.
Gândacul căpșunului → Perforează frunzele → Combatere: rotația culturilor, culegere manuală.

5. Strategii generale de protecție

Rotația culturilor – Nu planta căpșuni în același loc mai mult de 3-4 ani.
Udare la rădăcină – Evită să uzi frunzele pentru a preveni bolile fungice.
Mulcire – Reduce umiditatea excesivă și împiedică contactul direct al fructelor cu solul.
Tratamente bio – Macerat de urzică, Jadam, ceai de compost, bicarbonat, ulei de neem.
Igienizare – Îndepărtează frunzele bolnave și fructele afectate.

H.    Recoltarea căpșunilor 🍓

Căpșunile au nevoie de atenție specială în timpul recoltării pentru a obține fructe de calitate și pentru a menține plantația productivă.

1. Momentul optim de recoltare

Culoarea fructului – Se culeg doar căpșunile complet roșii, deoarece nu mai continuă coacerea după recoltare.
Dimineața sau seara – Fructele sunt mai ferme și mai reci, ceea ce le prelungește durata de păstrare.
Frecvența recoltării – De obicei, la fiecare 2-3 zile, în funcție de vreme și ritmul de coacere.

2. Metoda corectă de recoltare

Se prinde căpșuna de codiță și se taie/scutură ușor, evitând să se strângă prea tare fructul.
Se lasă un mic segment de codiță (0,5-1 cm) pentru a evita deteriorarea.
Se folosesc lădițe cu un singur strat de fructe pentru a preveni strivirea.

3. Ce facem cu căpșunile recoltate?

Consumul proaspăt – Căpșunile au cea mai bună aromă și valoare nutritivă imediat după recoltare.
Depozitare – Se păstrează la frigider (1-4°C) până la 3-5 zile. Nu se spală înainte de depozitare pentru a preveni mucegăirea.
Procesare – Se pot transforma în gem, dulceață, sirop sau se pot congela pentru a fi folosite mai târziu.

Grădina comunitară urbană va continua pe Baza Grivița. Îmbinăm sportul cu nutriția. 

Dă-ți copilul la rugby! Va învăța lucrul în echipă printr-un sport „de golani jucat de getelemani” și își va găsi locul în societate mai ușor. O recomandare de la un rugbist cu o experiență de peste 30 de ani și un master în rugby la cea mai prestigioasă universitate de sport din România, Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport din București.

Ce zici? Ajuți cu o distribuire?

Mai multe informații despre sol, natură și vietăți pe www.reciclareorganica.ro/blog

Dr. Ing. Laurențiu URECHESCU
Horticultură, IMRVA
urechescu@reciclareorganica.ro

facebook.com/reciclare.organica